• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Religiile lumii

TaoismulDiversi filozofi chinezi din sec. 5-4 ī. C. au expus o suma de idei si un mod de viata care au ajuns sa fie cunoscute sub numele de taoism, calea cooperarii dintre om si tendinta, sau cursul lumii naturale. Principiile acestei tendinte por fi descoperite īn ritmurile regulate ale apei, gazelor si focului, ritmuri care sunt ulterior īntiparite sau reproduse īn cele din piatra si lemn si, mai tārziu, īn multe dintre formele artei. Dupa cum vedem, taoismul este un mod de viata - nimic ocult pāna acum - inspirat din ritmurile fenomenelor naturale. Dar cum se poate inspira un mod de viata omenesc din natura ? Exemplul cel mai bun ni-l ofera artele martiale, care au īmprumutat la origina elemente esentiale - atac, aparare, eschiva etc - din miscarile corespunzatoate ale animalelor salbatice. Avem astfel scoli de arte martiale care poarta nume pitoresti ca scoala tigrului, scoala maimutei etc. La fel si īn viata domestica de fiecare zi exista posibilitatea de a te inspira din evenimentele lumii naturale. Sursele principale ale acestui mod de viata numit taoism sunt lucrarile clasice ale corifeilor taoismului ca de pilda: Tao Te Ching, Chuang Tzu, Lao-tze. Temele care abunda īn aceste carti se pot grupa īn jurul cātorva idei de baza: tao, vidul, nonactiunea (wu-wei), adaptarea la conditiile exterioare. Î n Scriptura Vidului perfect, autorul, Lao-tze, descrie relatavitatea punctelor noastre de vedere, a regulilor de viata, a prejudecatilor care se doresc absolute. Nu exista īn aceasta lume un principiu care sa fie valabil īn toate īmprejurarile. Activitatea noastra trebuie sa tina cont mereu de conditiile temporale. Nu exista nimic impus dinainte, nimic prestabilit, peren, si de aici nevoia de suplete. Cuvīntul tao are mai multe īntelesuri īn China antica. Pentru Confucius si confucianisti el indica arta de a cārmui a vechilor suverani. Aceasta iscusinta era laudata de Confucius si evocata pentru a redeveni un izvor de inspiratie pentru contemporanii sai. Tao semnifica ideea de iscusinta, talent pentru ceva anume, de īndemānare, nu numai īn relatie cu anticii suverani. Si omul de rīnd poate dovedi ceva iesit din comun. Î n zilele noastre aceasta īnclinatie deosebita nu este absenta: sunt oameni foarte priceputi la afaceri, la arta, muzica, sportivi de performanta pe care lumea īi aclama, politicieni iscusiti etc. Toti acestia au un tao al lor, adica o aptitudine iesita din comun. Chinezii admirau arcasii, caligrafii, filozofii, īn general pe toti cei care se remarcau printr-o aptitudine anume. Acestia erau chemati la curtea suveranului, pusi la īncercare, si omeniti cum se cuvine atunci cīnd īsi aratau dibacia. Un alt sens al cuvīntului tao este de metoda, īn sensul de tehnica de īnvatare, de aplicare a ceva etc. Un tao care poate fi trasat nu poate fi eternul tao (adica: nu exista o metoda absoluta de a proceda īn toate īmprejurarile, un cod de purtare universal valabil etc). Î ntr-o perspectiva si mai larga, tao este legea Cerului, adica modul lui de manifestare. Tao-ul este o miscare de du-te-vino, īn care alterneaza tendintele yang si yin. A te adapta la aceasta miscare, īnseamna a deveni una cu tao, adaptarea la miscarea cerului, poate fi considerata un tao īn sine (talent, intuitie etc). Notiunea de vid desemneaza īn literatura taoista mai multe lucruri: 1. Celalalt pol al Plinului, reprezintānd una din īnsusirile Cerului care alterneaza constant secventele de Plin si Gol, de progres si declin. Vidul este tendinta lucrurilor de a reveni la obārsia lor, de a se descompune īn elementele constituente. Î n viata sociala, vidul desemneaza perioadele de haos sau entropie sociala, īn care īnsasi notiunea de ordine a suferit malformatii. 2. Capacitatea receptiva a totalitatii noastre psihice care permite manifestarilor psihosomatice, adeseori conflictuale, sa coexiste si sa se exprime fara nici o rezistenta īn actele noastre. 3. Starea fara dorinte de care pomeneste īntreaga literatura taoista. Yin si yang sunt termeni esentiali īn filozofia taoista clasica. Î n Cartea Schimbarilor (I-Ching), ei nu apar, si sunt īnlocuiti cu luminosul si obscurul, cu tarele si moalele, expresii care evoca o polaritate la nivel fenomenal. Am putea folosi pentru aceste adjective multe altele ca, de pilda, activ si pasiv, masculin si feminin, cald si rece. La nivelul īntelegerii populare, yin si yang confirma opiniile noastre legate de complementaritate, de extreme opuse, de polaritate, existente īn sānul unitatii. De aici rezulta ca Yin si Yang nu pot coexista, asa cum lumina zilei nu coexista cu īntunericul notii, ci alterneaza. Exista un moment īnsa cīnd lumina si īntunericul se intersecteaza: clarobscurul. Un moment care nu dureaza, ci reprezinta doar un punct de trecere. Confucianismul Confucianismul este o religie, cu aproximativ 6. 000. 000 de adepti (majoritatea īn China, Coreea, Vietnam, Japonia), fondata de filozoful chinez Conf...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.