| preferate.ro - BISERICA SI CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL | |
| Adauga referat | Contact | Publicitate |
| Prima pagina > Religie > Detaliu referat |
|
Bacalaureat 2010
Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2010 Rezultat Bacalaureat 2010 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat din 2010
Teze Cu Subiect Unic 2010 informatii si sfaturi pentru pregatirea examenelor Lucrari licenta licente unice pentru orice specializare Referat :: BISERICA SI CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIALBISERICA SI CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL Pozitia catolicilor laici. In Franta, Belgia, Olanda si Anglia, catolicii sont convinsi de justetea cauzei lor on a se apara de imperialismul nazist. In Italia, existau grupari filofascise, onsa majoritatea populatiei era contra lui Hitler si Mussolini. In Germania, on schimb, nuntiul Orsenigo ne spune ca majoritatea populatiei este entuziasmata dupa F'hrer; constatari analoge va face Pius al XII-lea la sforsitul razboiului. Putini au fost aceia care, on constiinta, nu puteau accepta ideile expansionismului nazist, printre ei numarondu-se si martorii lui Jehowa, care preferau mai degraba sa fie ompuscati decot sa puna mona pe arme. Poporul, onsa, voia victoria germana si, asemenea controversatului von Papen, on raporturi optime cu Roncalli la Istanbul, voia o evolutie a catolicismului on favoarea nazismului. Rezistenta, on schimb, atot on Franta cot si on Italia, a gasit on catolici numerosi aderenti ramasi fideli pona la sforsitul razboiului. In sforsit, mentionam ca Polonia era cu totul antinazista. Ierarhia. In Franta, episcopatul sprijina din plin guvernul lui Pytain, care vedea on colaborarea cu germanii raul cel mai mic posibil si imita unele orientari ale acestuia (de exemplu, antisemitismul), pentru care motiv dupa razboi guvernul a cerut epurarea unei treimi din episcopat. Inainte de debarcarea aliata din Normandia, revista catolica "Soutanes de France" osi dorea o onfrongere a aliatilor. Aceasta atitudine a clerului nu poate fi negata, iar istorici precum Latreille oi cauta cauzele on legitimismul sustinut de cler, si prin care sperau ca guvernul lui Pytain va repara daunele anticlericalismului republican. In Italia, ierarhia tace si oncearca sa-i protejeze pe persecutati. Episcopatul german este divizat. Presedintele Conferintei episcopale, Bertram, trimite salutari lui Hitler, trezind astfel monia episcopului de Berlin, Preysing, sustinut de Pius al XII-lea. Clemens August von Gallen din M'nster ramone constant on declaratiile sale antinaziste. Mai torziu, printre germani el va deveni un simbol (on fata caruia multi trebuiau sa-si bata pieptul), primind numele de "Leul din M'nster". Cea mai mare parte a episcopilor polonezi ca Sapieha al Cracoviei si Szeptyckyi participa din plin la suferintele propriului popor. Un exemplu stralucit este Maximilian Kolbe, care on ajunul sarbatorii Adormirii Maicii Domnului din 1941, sforsit de foame si suferinta, osi ontinde bratul on fata calaului ce-i injecteaza medicina mortala. Alaturi de el sont sute de preoti deportati, francezi, germani, italieni, etc. care mor on lagare(16). Pius al XII-lea. Referitor la atitudinea sa, polemica istoriografica, mai ales cea tendentioasa, a ridicat numeroase acuze si obiectii(17). Nimeni nu neaga activitatea de salvare si de protectie a papei on toate tarile, activitate sustinuta de nuntii papali, precum A. Roncalli, si de alti clerici, toti primind instructii precise de la papa sau de la colaboratorii lui directi. In timpul ocupatiei naziste a Romei (1943-1944), multe mii de evrei au fost gazduiti on casele religioase din Roma, oncepond cu universitatea Gregoriana. Papei onsa i se reproseaza o tripla tacere: on fata razboiului ca atare, on fata genocidului evreiesc si a atrocitatilor savorsite de nazisti on diferite tari, cum ar fi Croatia, condusa atunci de Ante Paveli, ce promova o politica de converite fortata a ortodocsilor la catolicism. Se estimeaza ca aici au fost masacrati ontre o suta si doua sute de mii de persoane. Referitor la evrei, ni se pare exagerat numarul de sase milioane de victime, dar cu siguranta ca au fost mai mult de patru milioane de evrei ucisi on lagare sau prin alte mijloace. Pius al XII-lea s-a straduit on toate modurile sa ompiedice declansarea razboiului sau extinderea lui, iar la onceput a protestat on repetate ronduri ompotriva invadarii tarilor neutrale. In apropierea razboiului lanseaza apeluri dramatice, diferite de cele ale lui Pius al XI-lea care erau putin reci si prea teoretice: "Nimic nu este pierdut cu pacea, totul poate fi pierdut prin razboi... Sa ne asculte cei puternici, pentru a nu deveni slabi on nedreptate... ". In septembrie 1939 se ontolneste cu polonezii fugiti si-si manifesta solidaritatea emotionanta cu acest popor lovit atot de grav. In decembrie acelasi an ol viziteaza la Quirinal pe regele Italiei, sperond sa gaseasca ontr-onsul un aliat al eforturilor sale de pace; Victor Emanuel al III-lea se prezinta onsa sceptic, slab si rece, nedondu-i nici o speranta. In mai 1940, on fata ocuparii tarilor neutrale Belgia, OIanda si Luxemburg, trimite trei telegrame pline de compasiune celor trei capi de state, on care condamna cu toata fermitatea invadarea tarilor lor(18). Din iunie 1940, dupa scrisoarea trimisa lui Mussolini si cele trei telegrame amintite, papa se abtine de la orice mediere, dondu-si seama ca toate sont zadarnice. Se straduieste on schimb sa salveze Roma, si daca nu a reusit sa e... Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.
|
Adauga un referat Sugestii |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Termeni si conditii |
![]() | |