• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

FLECHTENMACHER, ALEXANDRU

(1823-1898) COMPOZITOR, VIOLONIST Șl DIRIJOR

Cu Alexandru Flechtenmacher muzica românească înregistrează un nume prestigios și un moment important în procesul ei de afirmare și dezvoltare. Alexandru Flechtenmacher s-a născut la Iași, la 23 decembrie 1823, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, jurist, originar din Brașov. Și-a făcut studiile muzicale la Iași si la Conservatorul din Viena (1837-1840). După reîntoarcerea sa în țară a avut o bogată și multilaterală activitate, care a constituit o contribuție deosebit de însemnată la dezvoltarea vieții muzicale românești. Făcînd parte din pleiada intelectualității care a luat parte activă la revoluția din 1848 și care a militat pentru înfăptuirea Unirii, Alexandru Flechtenmacher se numără printre marii înaintași care au luptat cu perseverență pentru dezvoltarea și afirmarea muzicii românești. Ca șef de orchestră a funcționat la Teatrul Național din București, la Craiova și la Iași. In această calitate trebuia să scrie muzica de scenă la piesele aflate în repertoriu, dînd astfel la iveală o creație foarte bogată destinată teatrului. Alexandru Flechtenmacher a scris muzică pentru mai toate piesele românești de teatru apărute intre anii 1840-1880, creînd în total circa 600 de piese muzicale, la producțiile lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, Matei Millo ș. a. Iată cîte-va titluri: Cinel-Cinel, Doi țărani și cinci cirlani, Coana Chinta, Piatra din casă, Cetatea Neamțului, Florin și Florica, Fluierul fermecat, Răzvan și Vidra. Pe lingă acestea a scris și numeroase operete, vodeviluri și canțonete. A compus operetele Baba Htrca (după textul lui Matei Millo), prima creație românească de acest gen, Urlta satului, Coana Chirița (după textele iui V. Alecsandri), cintece cu caracter mobilizator, care s-au bucurat de o mare popularitate Sfinta zi de libertate, Hora Unirii, vodeviluri, o Uvertură națională etc. Lucrările sale se întemeiază, în majoritate, pe folclor. Chiar de la primele compoziții se remarcă tendința și preocupările lui Alexandru Flechtenmacher de a da un caracter cît mai pronunțat românesc creației sale, prin introducerea intonațiilor naționale, în afară de cele menționate mai sus, subliniem dorința lui de a crea el însuși în stil apropiat de cel popular. Foarte multe arii create de compozitor au un caracter popular. El a creat numeroase melodii de joc, ceea ce a contribuit la creșterea numărului de jocuri populare - hore și sîrbe - in circulație, îndeosebi după anul 1860. Aceste hore create de compozitor, prin marea lor popularitate, au intrat în repertoriul lăutarilor, devenind populare. După cum am văzut, Alexandru Flechtenmacher a acordat o atenție deosebită creațiilor populare și tocmai prin aceasta s-a impus ca o personalitate de frunte a vieții muzicale românești, fiind primul dirijor al teatrului românesc și primul compozitor care utilizează intonațiile naționale. Prestigiul pe care și 1-a cîștigat în viața muzicală a țării a făcut ca în 1864, cînd s-a înființat Conservatorul din București, să fie numit director al acestei instituții, unde a depus o îndelungată și rodnică activitate pedagogică. S-a stins din viață la București, la 28 ianuarie 1898. Prin creația și aportul său de animator muzical, Alexandru Flechtenmacher a fost una dintre personalitățile de seamă din țara noastră.

...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.