• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

F R U C T U L

După fecundaţie, podoaba florilor dispare, caliciul corola şi staminile se veştejesc şi cad, rolul lor s-a îndeplinit. Din fosta floare rămâne numai ovarul(1), ai cărui pereţi se dezvoltă, cresc şi se transformă în fruct, în vreme ce ovulele din interior devin seminţe. Din pereţii ovarului se formează pericarpul(2), diferenţiat de regulă în trei straturi ditincte: epicarpul, mezocarpul şi endocarpul.

După cum pericarpul este subţire şi uscat sau mezocarpul cărnos şi suculent, bogat în substanţe de rezervă, se deosebesc două categorii mari de fructe: uscate şi cărnoase. La începutul fructificării, peretele ovarului ovarului mai are cloroplaşti şi este verde, dar, pe măsură ce se maturizează, cloroplaştii dispar şi se dezvoltă alţi pigmenţi, care dau culorile specifice ale fructelor. Înainte de coacere, fructele conţin acizi organici şi tanin, care le dau gustul acru şi astringent. La maturizarea sau coacerea fructelor cărnoase se acumulează amidonul, care apoi se transformă în glucoză, fructoză, zaharoză etc. Acestea dau gustul dulce al fructelor. Plantele au fructe cu o mare diversitate de forme, cauzate de numărul şi forma carpelelor, de modificările prin care trec ovarele până ce ajung la maturitate.

Fructele simple. Fructe uscate dehiscente(3).

Folicula este dintr-o singură carpelă (cu mai multe seminţe) care se deschide la maturitate pe linia de unire a carpelei: folicula nemţişorului de câmp - Delphinium consolida(a), folicula spânzului - Helleborus purpuransces(b).

Păstaia este fructul format dintr-o singură carpelă dehiscentă la coacere în două valve sau teci: păstaia la mazăre- Pisum sativum(c), la măzăriche- Vicia sativa(d)

Silicva, constituită din două carpele, este despărţită în interior printr-un perete sau sept, pe care sunt seminţele. Silicva o găsim la rapiţă- Brassica rapa ssp. oleifera(e) şi la alte crucifere. Silicula este o silicvă scurtă şi lăţită, aşa cum are traista ciobanului- Capsella bursa-pastoris(f), mare şi foarte turtităla pana zburătorului- Lunaria annua(g). Capsula provine din unirea mai multor carpele, având forme variate ca morfologie şi dehiscenţă. Capsule valvicide: capsulă septicidă la brânduşa de toamnă -Colchilum autumnale(h) capsulă loculicidă la lalea - Tulipa gesneriana(i), la trei-fraţi-pătaţi - Viola tricolor(j), la bumbac - Gossypium hirsurum(k), capsula septifragă laciumăfaie - Datura stramonium(l). Capsule poricide se găsesc la gura leului - Antirrhinum majus(m), la macul roşu - Papaver rhoeas(n). Pixida de la măselariţă - Hyoscyamus niger(o) şi de la scânteiuţă - Anagallis arvensis(p) este o capsulă care se deschide printr-un căpăcel.

h
h
h
h

tare, lignificat, şi sămânţa liberă, aşa cum sunt: ghinda la stejar - Quercus robur(a), jirul la fag - Fagus sylvatica(b) şi fructul alunului - Corylus avellana(c). Achena se aseamănăcu nuca, dar pereţii sunt mai moi. Fruct de forma achenei se întâlneşte la floarea-soarelui - Helianthus annuus(d), la păpădie - Taraxacum officinale(e). Cariospa are pericarpul concrescut cu sămânţa. Fruct cariospă au: grâul - Triticum aestivum(f), orzul, porumbul şi alte graminee. Samara este o nucăcu pericarpul aripat: samara la ulm - Ulmus carpinifolia(g), la frasin - Fraxinus excelsior(h), la carpen - Carpinus betulus(i), disamara la paltinul de câmp - Acer platanoides(j).

Fructe cărnoase indehiscente(5). Baca este fructul cu epicarpul subţire, ceros şi cu mezocarpul cărnos, bogat în glucide, în care se găsesc seminţele. Bace sunt fructele de viţă de vie - Vitis vinifera(a), de agriş - Ribes uva-crispa(b), de pătlăgele roşii - Lycopersicum esculementum(c).

Fructe baciforme, asemănătoare cu bacele, sunt melonida, fructul harbuzului - Citrus lanatus(d) şi hesperida, fructul de portocal - Citrus aurantium(e).

Drupa are mezocarpul cărnos, plin cu substanţe zaharate, iar endocarpul sclerificat formează sâmburele tare care adăposteşte sămânţa. Fruct drupă are cireşul - Prunus avium(f), prunul - Prunus domestica(g), caisul - Prunus armeniaca(h).

Fructe cărnoase dehiscente(6). Pericalpul acestor fructe ajuns la maturitatese desface parţial sau integral şi eliberează seminţele. Fructe cărnoase dehiscente sunt la nuc - Juglans regia(a), la castanul porcesc - Aesculus hippocastanum(b), la plesnitoare - Ecballium elaterium(c).

Fructe false. La formarea acestor fructe, pe lângă ovar participă şi alte flori. Un astfel de fructeste poama de la păr - Pyrus domestica(a), de la măr - Malus pumila(b) la care receptaculul dezvoltat concreşte cu ovarele, iar endocarpul formează pereţii lojelor.

Fructe multiple(8). Totalitatea fructelor mici care provin din carpelele libere ale unei flori formează un fruct multiplu. Un astfel de fruct este polidrupa de zmeur - Rubus idaeus(a), polinuc...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.