• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Afecțiuni ale inimii

ANEVRISMUL AORTEI TORACICE ȘI ABDOMINALE. Sunt dilatații

anormale, segmentare, congenitale sau dobândite ca urmare a afectării peretelui arterial prin arteroscleroză, aortită luetică, infecție sau traumatism. Anevrismele aortei toracice - tulburări prin compresiunea organelor vecine. Complicații: ruptura și emboliile în marea circulație. Anevrismele aortei abdominale - durere în lombe (șale) și abdomen cu prezența unei tumori pulsatile. Complicații: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensă cu iradiere pe întreg traiectul aortei. Tratament: Medical - constând în scăderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales în anevrismul disecant. Chirurgical - de urgență în anevrismul rupt; se rezecă, de asemenea, anevrismele simptomatice sau cele asimptomatice care se măresc progresiv.

2. ANGINA PECTORALĂ. Cea mai frecventă formă de manifestare a cardiopatiei ischemice cronice dureroase. Rar poate apar și în alte condiții decât cardiopatia ischemică: anemia severă, tulburările rapide de ritm, hipertiroidiile, stenoza sau insuficiența aortică etc. Simptoame: durere retrosternală ce apare la efort, iradiază în brațul stâng, la baza gâtului, cedează la repaus și Nitroglicerină. Uneori criza dureroasă apare și la repaus (angor de repaus). În general, crizele anginoase sunt produse de: efort, emoții, digestie, defecări borioase, fumat, medicamente (tiroidă, efedrină). Stimuli provenind din alte organe (esofag, vezicula biliară, spondiloză vertebrală) se pot însuma cu cei veniți de la inimă (angor intricot). Traseul EKG între crize poate arăta modificări de cardiopatie ischemică sau poate fi normal, în acest caz fiind utilă proba la efort. Tratament: Eliminarea factorilor declanșanți: efortul fizic (mersul repede, alergarea după vehicule), frigul, prânzurile abundente, emoțiile, surmenajul, constipația, alcoolul, tutunul, cafeaua. Tratamentul medical: a) Nitroglicerina cp. 0, 5 mg - 1-2 sublingual în criza de angină; b) Tratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriți cu acțiune prelungită (Pentalog, Izoket-izodinid) administrare câte 1/2 tb. * 3/zi; are acțiune 4-5 ore; blocanții. adrenergici: Propanolol 40 mg 1/2 tb. * 3/zi (numai cu aviz medical având contraindicații absolute); blocanți de calciu: Nifedipin (Corinfar) 10 mg tb. 3/zi; derivați coronarodilatatori sintetici: Dipiridamol ((Persantin) 0, 025 dg. 6/zi, Agozol, 60 mg - 2 cap/zi, Carbocromen (Intensain, Intercordin) 75 mg dg. 3/zi. Tratamentul chirurgical: este stabilit în urma coronarografiei și constă în diverse procedee de revascularizație a miocardului. Terapia naturistă recomandă: climatoterapia în perioadele de acalmie, la Tușnad, Vatra Dornei etc.

3. ARITMIILE. Sunt dereglări ale ritmului normal al inimii fie sub raportul

frecvenței, fie al regularității frecvenței cardiace, fie din ambele. Cauze: cardiopatie ischemică, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficiență respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, intoxicație cu digitalice, alcool, tutun. Clasificare: 1) Aritmii atriale: a) tahicardia sinusală (frecvența inimii - 90-120/min.); b) bradicardia sinusală (frecvență sub 60/min.) În ambele este păstrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal; c) extrasistolele atriale - impulsuri ectopice; d) tahicardia paroxistică atrială (frecvența 140-220/min. regulată); e) fibrilația atrială și flutlerul atrial (tulburări de ritm neregulate). 2) Aritmii ventriculare: a) extrasistolele ventriculare; b) tahicardia paroxistică ventriculare; c) fibrilația ventriculară. Tratament - vezi recomandările la: extrasistole, tahicardie, fibrilație.

4. ARTEROSCLEROZA (arthere = terci, scleros = îngroșare). Este o

combinație de modificări ale tunicii interne a arterelor constând în depuneri de grăsimi ce se însoțesc de o reacție fibroasă, depuneri de calciu și progresiv ulcerarea ateromului. Astfel, se produc stenoze progresive ale arterelor, iar prin ulcerarea plăcilor eteromatoase este favorizată coagularea = tromboză (astuparea vaselor). Simptomele sunt diferite după localizare: coronare, a. cerebrale, aorta cu ramurile sale. Factori de risc: predispoziția genetică, hiperlipemia, diabetul, hipertensiunea arterială, tutun, obezitate. Tratament: Dieta: scăderea aportului de grăsimi de origine animală; din grăsimile ingerate (30% din rația calorică), două treimi să fie de origine vegetală. Evitarea zaharurilor ce duc, de asemenea, la creșterea lipidelor sanguine. Medicația hipocolesterolemiantă: Heparina s. c. acțiune de scurtă surată, Clofibrat, Acid nicotinic (Vit. PP), dextrotironina etc. Terapia naturistă recomandă: infuzie de păducel (50 g flori uscate la 1 litru de apă), 3 căni pe zi: vâsc (15 g frunze proaspete la 1 litru apă), se bea într-o zi; decoct de anghinare.

BLOCUL DE RAMURĂ STÂNGĂ ȘI DREAPTĂ. Este o tulburare de

conducere caracterizată prin întârzierea stimulului inimii la nivelul ramurilor sale din ventriculi:...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.