• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

VALIDAREA DATELOR IN PASCAL

Prin validare intelegem operatia de verificare a corectitudinii datelor. O data se considera corecta daca respecta o serie de conditii aritmetice sau logice prestabilite. Validarea datelor presupune precizarea urmatoarelor elemente:

Ø Conditiile de verificare
Ø Actiunile care trebuie executate cand data este corecta sau incorecta
Ø Modul de semnalare a erorilor si structura mesajelor
Ø Modul de corectie a erorilor
Ø Modul de reintroducere a articolelor dupa corectia acestora

Validarea se poate face la nivel de camp (un camp respecta propriile sale conditii), la nivel de articol (respectarea unor relatii intre campurile aceluiasi articol), la nivelul mai multor articole (respectarea unor relatii intre campurile unor articole diferite, completitudinea pe pachete de documente, corectitudinea unor totaluri pe pachete) sau la nivel de fisier (completitudine, corectitudinea unor totaluri pe fisier).

Cele mai importante validari la nivel de campuri si la nivel de articol se refera la:
Ø Existenta
Ø Natura
Ø Lungime
Ø Semn
Ø Apartenenta la o multime sau lista de valori
Ø Respectarea unor corelatii aritmetice sau logice intre campuri

Daca o data nu indeplineste toate conditiile stabilite, se considera eroare si se solicita reintroducerea ei. Introducerea se poate repeta, fie pana se obtine o data corecta, fie pana cand se depaseste un numar prestabilit de reintroduceri.

Cand un camp este corect, se trece la inroducerea si validarea urmatorului camp. Cand articolul este corect, se scrie in suportul extern si se trece la urmatorul articol.

Figura urmatoare prezinta o secventa de principiu de validare a unui camp dupa mai multe conditii:
--

Pentru a construi structura repetitiva, necesara reluarii introducerii campului, se utilizeaza o variabila semafor (booleana) ER, care ia valoarea 1, daca a fost eroare (nu s-a indeplinit un criteriu de validare din multimea C1, C2, …, Cn), sau 0, in caz contrar.

1. VALIDAREA EXISTENTEI

O data se considera existenta daca in campul corespunzator ei nu se introduce doar < ENTER >. Verificarea existentei se realizeaza in functie de in functie de semnificatia tastei ENTER la citirea diverselor tipuri de date:

Ø Pentru date numerice- rol de separator, fiind ignorata la citire
Ø Pentru date de tip caracter- furnizeaza codul ASCII al caracterului CR (#13)
Ø Pentru date de tip STRING- rol de terminator

Analiza presupune ca datele sunt introduse camp cu camp, cu procedura READLN. Avand in vedere ca la citirea datelor numerice, < ENTER> este ignorat si ca la citirea intr-o variabila de tip CHAR a lui < ENTER> se solicita un nou < ENTER>, rezulta ca, indiferent de tipul datei, singura posibilitate de verificare a existentei este citirea in variabile STRING, la care numai prin apasarea tastei ENTER se genereaza transferul sirului vid. Daca LENGTH(sir)=0 (sau sir[0]= #0), se considera ca data nu a fost introdusa. Daca valoarea introdusa este diferita de sirul vid se va proceda astfel:

· Pentru date numerice, valoarea STRING va fi convertita cu procedura VAL, definita in unit-ul SYSTEM, care se apeleaza astfel: VAL(s, n, cod_er)

S este variabila STRING care va fi convertita, n este variabila numerica in care s va depune rezultatul conversiei, iar cod_er e o variabila de tip INTEGER care va contine valoarea 0, daca conversia sin ASCII in binar s-a realizat fara eroare, sau pozitia in cadrul sirului a caracterului care nu a putut fi convertit (caz in care valoarea lui n nu se modifica).

Exemplu:
VAR
Cod: WORD; cods: STRING[5]; cod_er: INTEGER; er: BOOLEAN;
BEGIN
REPEAT
Er: =false; Write[`Cod: `]; Readln (cods);
IF cods [0]= #0 THEN
BEGIN er: =true; Writeln (`> > Nu ati inrodus valoare!`) End
ELSE Val (cods, cod, cod_er);
UNTIL NOT er;
END
· Penru date de tip caracter, valoare STRING[1] citita va fi atribuita variabilei de tip CHAR.
Exemplu:
VAR
Sex: CHAR; sexs: STRING[1]; er: BOOLEAN;
BEGIN
REPEAT
Er: =false; Write(`sex: `); Readln(sexs)
IF sexs[0]=#0 THEN
BEGIN er: =true; Writeln(`< < Nu ati introdus valoarea!`) END
ELSE sex: =sexs[1];
UNTIL NOT er;
END
· Pentru date de tip sir de caractere nu este necesara alta prelucrare.
Exemplu:
VAR
Nume: STRING[30]; er: BOOLEAN;
BEGIN
REPEAT
Er: =false; Write (`Nume: `); Readln (nume);
IF Length (nume)=0 THEN
BEGIN er: =true; Writeln(`Nu ati introdus valoarea!`) END
UNTIL NOT er;
END.
2. VALIDAREA LUNGIMII

Lungimea sirului extern introdus de la tastatura se poate determina numai daca citire se face in variabile STRING. Dupa introducere, se testeaza lungimea sirului efectiv, determinata prin functia LENGTH sau preluata din octetul 0. Daca lungimea nu indeplineste conditia impusa (de regule, sa fie egala cu o valoare prestabilita) data se considera eronata. Daca data este corecta, se va proceda similar vali...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.