• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Vulcanii noroiosi

Î n țara noastră, dar și în alte regiuni de pe Glob, în multe locuri ieșirea gazelor din subsol la suprafață determină deplasarea apei din adânc și antrenarea particulelor argiloase și nisipoase din straturile de rocă. Rezulta un noroi mai mult sau mai puțin vâscos, ce se ridică prin crăpăturile ce taie straturile și care, odată ajuns la suprafață, se revarsă creând în timp un relief specific. Cel mai adesea rezultă conuri și platouri cu dimensiuni variabile, dar mici. Aceste forme, și

într-o anumită măsură mecanismul circulației materiei și construcției lor, se apropie mult de cel al marilor efuziuni de lavă ce creează aparatele vulcanice, de unde și numele ce le-a fost dat. Diferențele dintre ele sunt enorme, trei fiind esențiale: dimensiunile (câțiva zeci de metri pătrați până la câteva hectare în raport cu câțiva km2), natura materiei ce se deplasează(noroi față de topituri de rocă) și durata existenței formelor de relief create (doi-trei ani la vulcanii noro-

ioși și zeci de mii de ani la vulcanii propriu-ziși).

Astfel de fenomene naturale, în țara noastră, se produc frecvent Subcarpați, dar au fost descrise în ultimii 150 de ani și în alte locuri(ex. la Hașag, lângă Ocna Sibiului, sau la Homorod, la Bazna, în dealurile Transilvaniei apoi și în unele locuri din Moldova unde sunt numiți "gloduri" sau "ochiuri de gloduri").

Dar, formele cele mai interesante, care au dimensiunile cele mai mari și unde procesele au o intensitate deosebită, sunt întâlnite în Subcarpații Buzăului, pe un aliniament de cca. 20 km, între așezările Berca și Arbănași.

Lângă schela din marginea satului Berca există un platou argilo-nisipos care a rezultat din slabe erupții noroioase. La cca. 10 km, pe stânga drumului pietruit, se află platoul Pâclele Mici, unde există cel mai mare număr de vulcani ce au conuri, cratere cu dimensiuni extrem de variate, precum și o morfologie complexă, rezultată pe de o parte din acumularea noroiului, iar pe de altă parte, din șiroirea apei de ploaie. Repartiția acestora este neuniformă, distingându-se cel puțin trei situații. Î n est există un sector de platou nisipo-argilos relativ neted, slab fragmentat, pe care activitațile vulcanice au încetat sau sunt extrem de reduse. Î n centru și vest se află sectorul cu cel mai mare număr de conuri de noroi ce apar sub formele de grupări de 3-5 vulcani cu înălțimi de 2-8m, cu cratere ce au diametre de 10-100cm din care iese noroi vâscos, care se scurge sub formă de limbi ce ating lungimi de 20-50cm.

Dacă în jurul craterului noroiul este proaspăt sau în curs de uscare, la mijlocul și la periferia conului, el este uscat și brăzdat de crăpături de uscăciune ce se îscriu în sisteme poligonale cu dimensiuni variabile. La ploi, apa se scurge în șuvițe pe flacurile conurilor creând prin eroziune pe acestea un ansamblu de șănțulețe, rigole, ravene; la exterior materialele transportate prin acumulare, dau poale prelungi pe care apa se împrăștie. Cel de-al treilea sector se află la jumătatea nordică a platoului. Aici apar două aspecte distincte. Mai întâi se im-

pun conurile de noroi aplatizate, dar cu cratere foarte largi(1-5m), din care se revarsă în toate direcțiile un noroi fluid care se împrăștie pe distanțe de 50-150m. Î n al doilea rând, la exteriorul acestora, platoul este intens fragmentat de ravene și torenți adânci, interfluviile dintre ele fiind transformate în creste, situație care creează imaginea unui peisaj dezolant(pământuri rele).

Platoul Pâclele Mici constituie o rezervație naturală(9, 4 ha), din 1924, obiectul protecției fiind peisajul impus de relief și două specii de plante halofile-Nitraria schoberi și Obione verrucifera-aflate în extremitatea vestică a arealului lor.

Cel de-al treilea platou, Pâclele Mari, se află la câțiva km, spre nord-est.

Numele este legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali (diametre de peste 100m), care se situează în centrul platoului. Flancurile conurilor sunt foarte întinse, pe ele apar mai multe conuri ale unor vulcani secundari și limbi lungi de noroi vinețiu, adesea amestecat cu șuvițe de țiței. Jumătatea exterioară a platoului este fragmentată de ravene, torenți, dezvoltând un peisaj de

badland-uri(pămâturi rele). Rezervația naturală de aici se desfășoară pe19, 6ha.

Î n localitatea Beciu, pe malul drept al râului Arbănași, se află un crater(diametru 2, 5m) în care există noroi ce "fierbe" datorită efuziunii gazelor. El este înconjurat de un platou mic pe care există câteva conuri și cratere decimetrice.

La cca. 2 km est de acesta se află Platoul Arbănași, cu mai multe conuri și relief de eroziune similare cu cele de la Pâclele Mici, dar cu dimensiuni mult mai redus.

...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.