• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Surse de po1uare cu praf, cenușă și fum

Există, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum, în atmosfera: surse artificiale si surse naturale.

Sursele artificiale generatoare de praf, cenușă și fum cuprind, în general, toate activitățile omenești bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoși.

Sursele artificiale pot fi grupate în doua mari categorii:
- surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
- surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.

O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).

Din cadrul larg al industriei materialelor de construcții se detașează, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intra în fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute și aplicate doua procedee de fabricare:

- procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale și trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;

- procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apă, apoi în stare umedă se macină în mori speciale, după care, partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este același ca la procedeul uscat;

Temperaturile din cuptoare determină mai întâi fărâmițarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin măcinare, se obțin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantități mari de praf, în toate verigile lanțului tehnologic: uscătoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscătoare se elimina în atmosferă aproximativ 10% din cantitatea introdusă, în mori, 1-3% din cantitatea prelucrată, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele intermediare, intre 2 și 4%. Î n total se pierde intre 20 și 25% din materia primă prelucrată la procedeul uscat și 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrăștiat până la distanța de peste 3 km față de sursă, concentrația acestuia în apropierea surselor, variind intre 500 și 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substanțelor ce se elimină prin coșurile întreprinderilor industriale și este constituit din vapori de apă, gaze, produși incomplet arși (cărbune, hidrocarburi, gudroane etc.) și alte impurit4i înglobate și eliberate cu ocazia arderii.

Fumul are o culoare albicioasa dacă arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum și prezentei în cantitate mare a cărbunelui și a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roșcată, cenușie sau bruna, după cum cărbunele conține fler, aluminiu sau mangan.

Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0, 075). Cenușa rezultată în exclusivitate din combustibili solizi. Proporția sa variază intre 5-15% la antracit (cărbune superior, deci cu ardere mai completă) și 40-50% la cărbunii inferiori (lignit, turbă, etc.). Cenușa se compune din:

- compuși minerali puternic înglobați în masa cărbunelui. Î n această categorie sunt cuprinșii de
Si, Al, Fe, Ca, Mg și/sau S;
- impurități (cenușă mecanică) provenite din roca în care se afla înglobat zăcământul.

Cenușa rămâne în cea mai mare parte în focar și este îndepărtată prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre coș de către puternicul curent de aer format în camera de ardere. în marile centrale termoelectrice, la trecerea prin cos, cenușa este captata aproape în totalitate.

O altă sursă importantă generatoare, în special, de fum și cenușă, este arderea combustibililor solizi, lichizi și gazoși în scop domestic. Astăzi, în multe țări în curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca preț, în unele locuri, înregistrează un ritm de creștere mult mai mare decât la alimente. Cauza creșterii zi de zi a prețului este restrângerea suprafețelor de pădure. Multe țări care fuseseră cândva exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, în măsura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. Î n SUA și India se ard anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc; în SUA această cantitate asigură doar 3% din consumul de energie, în timp ce în India, aceeași cantitate asigură circă 25% din consum. Deci, pentru țările în curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru țările în curs de dezvoltare consumul de lemn este o necesitate; țări ca Suedia Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, în politica lor economică, reducerea consumului de petrol și, în compensație, creșterea contribuției energetice a lemnului de foc. Chiar în SUA, acolo unde prețul altor surse de energie a crescut cons...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.