• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

RELAÞ IA FILOSOFIE - ȘTIINÞ Ã

Eseul prezent încearcă să degajeze o concluzie referitoare la raportul filosofie-știință, din perspectiva unora dintre discursurile pe această temă din sec. XX, secol în care tema devine problematică.

Se va contura specificul fiecărui mod de a cunoaște, se vor identificaa posibilele influențe negative ale unuia asupra celuilalt, se vor puncta principalele moduri de a raporta filosofia la știință, argumentându-se în favoarea unuia dintre modele. Î n final, am dori să cercetăm ideea necesității filosofice și modalitatea acestei necesități.

Ortega y Gasset, în " Ce este filosofia?", pornind de la întrebarea asupra întamplării din viața omului de a filosofa, construiește ca răspuns un întreg demers filosofic, în cadrul căruia se articulează și o viziune asupra relației filosofie- știință.

Pentru Ortega filosofia este " cunoașterea universului", cunoaștere de un dramatism particular și un eroism intelectual specific acestea activități a spiritului. Am puteaa explicaa acest eroism, ca acel ceva al filosofiei, care se opune tentației existente în orice organism de a se desprinde de prezent și a se face încetul cu încetul arhaic (p. 51), un ceva care corespunde unei asumări a destinului. Filosoful refuză trecutul, cu supozițiile sale, constituindu-și filosofarea ca un sistem de adevăruri constituit, fără a admite ceva ce nu poate fi dovedit în cadrul acestui sistem. Pentru filosof " universul e vocabula enormă și monolitică, ce, asemeni unei gesticulații vaste și vagi, mai degrabă ascunde decât enunță acest concept viguros: tot ce se găsește(p. 71).

Obiectul filosofiei este straniu și radical diferit de orice altceva, prin " tot ceea ce se găsește" înțelegându-se lucruri reale, fizice, spirituale, ireale, ideale, fantastice, dar în măsura în care constitue totul.

Obiectul filosofiei este cel care nu poate fi dat, cel care-i este filosofului la început total necunoscut, este nici unul din celelaalte obiecte, el fiind totul, acel tot care nu lasă nimic în afara sa și, prin urmare, singurul obiect își este suficient sieși.

Î n viziunea lui Ortega y Gassett omul de știință nu se apropie nici pe departe prin gestul eroic de obiectul său. Omul de știință începe prin a delimita o porțiune din Univers, prin a-și limita problema proprie, care altfel, nefiind absolută, încetează parțial a mai fi problemă. Căci se începe cu o problemă și cu ceva care se știe. Fizicianul și matematicianul cunosc cu anticipație întinderea și atibutele esențiale ale obiectului cunoașterii lor, începând de fapt cu ceva pe care-l iau drept știut, nu cu o problemă.

O altă diferență între filosofie și știință este sensul pe care-l are în fiecare din acestea două moduri vocabula " cunoaștere". Pentru științele particulare cunoașterea e soluție pozitivă și concretă a unei probleme, pătundere perfectă a obiectului de către intelectul subiectului.

Astfel, știința este concepută ca o serie de soluții date unor probleme. Pentru a fi filosofie un ansamblu de reflecții trebuie să se constituie ca creatie universală, integrală, un sistem absolut al intelectului. Pentru a fi universală, trebuie ca filosofia să-ți asume constitutiv obligația de a se confrunta cu orice problemă. Aceasta însă presupune un risc. Există posibilitatea ca lumea să fie o problemă în sine insolubilă. Pentru filosofare are primat conștiința problemei, iar nu soluția, care se poate să nu fie dată la un moment dat. Pragmatismul, în cadrul căruia o problemă insolubilă nu este problemă, nu este considerat de Ortega filosofie, ci " teoria sinceră în care se exprimă modul cognitiv al științelor particulare" (p. 73).

Adevărul științific este altfel decât cel filosofiic Ortega y Gasset considerră că exactitatea și rigoarea previziunilor științifice sunt dobândite de știința experimentală cu prețul menținerii sale într-un plan de probleme secundare. Ortega consideră că doar filosofia încearcă să dea răspuns întrebărilor prime, decisive. Adevărul filosofic va fi astfel suficient, dar inexact; adevărul științific este insuficient, dar exact.

Esențială în cadrul viziunii sale asupra relației filosofie-știință, această comparație a adevărului științific cu cel filosofic are drept consecință o subordonare fundamentală a știintei față de filosofie: " « Adevărul științific» este un adevăr exact, dar incomplet și penultim, care se integrează obligatoriu în altfel de adevăr, ultim și complet, chiar dacă inexact, pe care n-aș vedea nici un inconvenient să-l numim " « mit » " (8p. 75).

Adevărul filosofic are calitatea de a fi mai radical, mai esențial; atributul adevărului științific de a fi exact nu este un indiciu de superioritaate al acesstuia întrucât fiind existența certă a științei și relația adevăr filosofie-adevăr științific, filosofia devine ea însăși necesară.

Î n măsura în care se va dovedi existenț...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.