• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Ministerul Inv???mantului al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice
Immanuel Kant
Student: Profesor:
hail
Chi?in?u 2004
-CHI?IN?U 2003-
Plan:
Autobiografia lui IMMANUEL KANT
METAFIZICA ESTE POSIBIL? CA ?TIIN??
SENSIBILITATEA: INTUI?IA. FORMA ?I MATERIA FENOMENULUI
OBSERVA?II GENERALE LA ESTETICA TRANSCENDENTAL?
(Aprioritatea spa?iului si a timpului)
SENSIBILITATE ?I INTELECT
DESPRE INTREBUIN?AREA LOGIC? A INTELECTULUI IN GENERAL
DESPRE CONCEPTELE PURE ALE INTELECTULUI SAU CATEGORII
PRINCIPIUL UNIT??II SINTETICE A APERCEP?IEI
ESTE PRINCIPIUL SUPREM A TOAT?
INTREBUIN?AREA INTELECTULUI
"INSULA " ADEV?RULUI ?i "OCEANUL " ILUZIEI
DEFINI?IA IDEII
IDEILE TRANSCENDENTALE
DESPRE PRINCIPIILE RA?IUNII PRACTICE PURE
LEGEA FUNDAMENTAL? A RA?IUNII PRACTICE PURE
(Imperativul categoric)
AUTONOMIA VOIN?EI
RESPECTUL
DATORIA
VOIN?A BUNA
OMUL NU E MIJLOC, CI SCOP
VIRTUTEA POATE FI DOBANDITA
CARACTERUL
NEMURIREA SUFLETULUI CA POSTULAT AL RA?IUNII PRACTICE PURE
EXISTENTA LUI DUMNEZEU CA POSTULAT AL RA?IUNII PRACTICE PURE
CERUL INSTELAT ?I LEGEA MORAL?
IMMANUEL KANT

N?scut la Konigsberg in 1724, ca fiu al unui modest meseria?, muri tot acolo in 1804, dup? o via?? dedicat? exclusiv studiilor ?i medita?iei. Am?nunt interesant pentru via?a sa este faptul c? nu a p?r?sit niciodat? regiunea in care s-a n?scut, a?a incat, el care era pasionat pentru geografie ?i care avea o mare curiozitate pentru lucruri ?i intampl?ri din lumea intreag?, nu a v?zut niciodat? un munte. Lecturile sale geografice au fost cu atat mai intense. Studiind la Universitatea din Konigsberg teologia, apoi ?tiin?ele naturale ?i filozofia el ?i-a ca?tigat existen?a ca preceptor in diferite familii cu stare, iar din 1755 i?i incepe cariera profesional? la aceea?i universitate ca privat-docent, ?i din 1770, deci la 46 ani, ca profesor. Dou? evenimente deosebit de importante in via?a sa au izbutit s?-i tulbure regularitatea cu care-?i organiza activitatea pan? in cele mai mici am?nunte: lectura c?r?ii Emile a lui Rousseau ?i vestea izbucnirii Revolu?iei franceze.

Kant este marele reformator al gandirii filozofice de dup? el, introducand in ea o nou? atitudine, pe care el insu?i o aseam?n? cu aceea a lui Copernic. Precum faptul c? soarele ?i bolta instelat? ni se par a se mi?ca in jurul p?mantului, atarn? de pozi?ia noastr? fa?? de soare, tot astfel de natura sim?urilor ?i a intelectului nostru depinde faptul c? noi cunoa?tem lumea a?a cum o cunoa?tem. V?zand lipsurile empirismului care admitea in experien?? unica origine ?i unica intemeiere a cuno?tin?ei noastre, fapt prin care ducea la scepticism ?i lipsurile ra?ionalismului dogmatic, care intemeia cuno?tin?a de idei inn?scute, Kant caut? o baz? mai solid?, plecand de la critica ?i analiza a inse?i puterii de cunoa?tere uman?. De aici numele de criticism pentru atitudinea sa filozofic? ce c?uta a stabili grani?ele ?i valabilitatea cuno?tin?ei. El ajunge la o sintez? a empirismului ?i a ra?ionalismului, care inseamn? ?i o dep??ire a lor.

Faptul c? omul are posibilitatea de a avea cuno?tin?e apriorice, independente de orice experien??, cum se vede in matematic?, i?i are originea in natura puterii de cunoa?tere uman?, c?ci spiritul omenesc dispune de anumite forme, tipare, in care lucrurile lumii externe ?i chiar evenimentele suflete?ti trebuie s? intre spre a putea fi "cunoscute". Precum ochelarii colora?i fac ca totul s? ne apar? in culoarea lor, astfel formele spa?iului ?i timpului (care nu sunt realit??i independente de con?tiin?a cunosc?toare, ci sunt tocmai formele ei) fac ca toate percep?iile date in sim?urile externe ?i interne, deci in ceea ce Kant nume?te intui?ie, s? ne apar? ca oranduindu-se in spa?iu ?i dep?nandu-se in timp. Dar pe lang? aceste dou? forme apriorice ale intui?iei externe (spa?iul) ?i interne (timpul), spiritul cunosc?tor mai posed? ?i alte forme apriorice, acelea ale intelectului, numite categorii, in num?r de dou?sprezece, dintre care cea mai important? este aceea a cauzalit??ii.

Prin formele intelectului, prin categorii, omul introduce ordine in haosul datelor intui?iei strangandu-le in no?iuni. Categoriile ?i formele intui?iei sunt condi?ia oric?rei experien?e posibile, deci a oric?rei cunoa?teri. Dar precum cunoa?terea uman? nu este posibil? decat datorit? formelor apriorice de care ea depinde, tot astfel ea nu e posibil? decat pentru c? exist? o lume inconjur?toare pe care o cunoa?tem prin aceste forme, a?a precum in imaginea ochelarilor intrebuin?at? mai sus, ca s? putem vedea lucrurile in culoarea sticlelor, trebuie ca aceste lucruri s? existe. Dar ce nu putem cunoa?te este natura in sine a lucrurilor inconjur?toare, a?a cum ele sunt f?r? de formele spiritului nostru. Lucrul in sine "das Ding an sich", noumenul, ne r?mane necunoscut, el fiind totu?i condi?ia necesar? ca noi s?-l cunoa?tem, cel pu?in a?a cum ne apare, potrivit formelor min?ii noastre, วม reprezentare, ca fenomen.

Ceea ce ne este dat in experien??, adic? lumea a?a cum ne apare, nu cum ...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.