• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

LOCUL TEATRULUI IN CULTURA - SCURTA ANALIZA SOCIOLOGICA

Ca ramura a socilogiei, sociologia culturii are functii proprii, explorand, prezentand, aplicand si analizand fenomenele si procesele culturale ce au loc in societate, patrunzand in esenta lor, descifrand cauzele si legitatile care determina dinamica acestor procese, tendintele lor de dezvoltare, examinand critic contradictii ce le-ar devia sensul si propunand solutii optime necesare factorilor de decizie. Preocuparile sociologiei culturii sunt dirijate in directia examinarii esentei si specificului culturii. Constituirea sociologiei culturii ca disciplina specializata a fost urmata de aparitia unor ramuri ale sale care studiaza cu precadere unul sau altul din domeniile culturii: sociologia artelor, literaturii, invatamantului, stiintei, comunicatiilor de masa etc.

In teatru, ca si in celelalte arte exista diferite statistici. Stiinta (disciplina) care permite prevederea evolutiei acestuia este sociologia teatrului. Este greu sa discutam despre teatru, la orice nivel ar avea loc discutia, fara a face apel la titluri. Limbajul titlurilor se caracterizeaza prin ambiguitate, pentru ca orice titlu este semnificantul unui dublu sens: uzual si specific. Titlurile pieselor de teatru alcatuiesc in limbaj specific. Limbajul titlurilor se suprapune partial limbii pe cand limbajul onomastic, nu. Titlul unei piese exprima ceva din caracterul acesteia, avand mai multe functii:

Functia informationala - titlul este mesajul unui mesaj. El transmite publicului stirea ca exista o piesa, ca aceasta poarta acea denumire. Exemplu: piesa "Hamlet" care a avut avanpremiera la 22 iunie 2002.

Functia publicitara - orice titlu urmareste printre altele sa atraga atentia asupra piesei pe care o desemneaza. Publicitatea teatrala contemporana isi incorporeaza titlul piesei ca pe unul din elementele ei fundamentale.

Functia incitatoare - decurge din cea publicitara, dar nu coincide cu ea. Pe masura ce se dezvolta o cultura a publicitatii, creste in intensitate si functia incitatoare a titlurilor.

Functia poetica - titlul avand o valoare literara proprie.

Universul titlurilor este dominat de erou: o treime dintre titluri cuprind numele personajului principal (cum este si "Hamlet"). Lumea titlurilor este vasta cuprinzand si denumiri geografice: (nevestele vesele din) Windsor, (vrajitoarele din) Salem, (Chirita la) Iasi; obiecte: jocul ielelor, (titanic) vals, (d'ale) carnavalului, fantana (Blanduziei) etc.

Un rol esential il are publicul. Informatiile statistice privind afluenta de spectatori nu indica in realitate numarul spectatorilor, ci pe cel al biletelor vandute. Un milion poate semnifica la fel de bine un milion de persoane care au vizionat cate un spectacol, sau 250 000 care au vizionat cate 4. Publicul este un fenomen cultural - istoric, cu o evolutie proprie si mecanisme particulare in fiecare perioada istorica. Exista mai multe categorii de public. In functie de evolutie, acestea sunt:

Public participativ (colectivitatea) - participare cutumiara
Public asistent (ca asistenta "ocazionala") - semi - manifestatie
Pubicul ca asistenta semi - institutionalizata - manifestatie semnificativa
Publicul ocazional (ocazii publice) - reprezentarea culturala
Asistenta institutionalizata (massmedia) - profesionalizare

Publicul cultural este expresie a manifestarii opiniei publice in raport cu evenimentele teatrale, culturale in general. Opinia publica se formeaza atat in mod spontan, pe baza conditiilor de existenta economico - sociale si in temeiul unor traditii, obiceiuri si stari de spirit cat si sub inraurirea ideologiei statului, partidelor politice si claselor sociale. Opinia publica nu se poate constitui si exprima decat daca societatea are la dispozitiei mijloace adecvate de informare, incat indivizii sa cunoasca faptele si evenimentele asupra carora urmeaza sa-si spuna cuvantul si sa ia o atitudine sau hotarare. Astfel intervine rolul important al mediatizarii. In societatea actuala mijloacele de comunicare moderna se caracterizeaza printr- o participare efectiva planul actiunii si practicii sociale. Informatia a devenit o componenta esentiala a conditiei umane. Publicitatea facuta unor evenimente sau tacerea cu care acestea sunt invaluite influenteaza manifestatiile culturale. Fara afise sau publicitate prin radio, televiziune sau presa nu s- ar putea face cunoscuta desfasurarea unui spectacol de teatru. Piesele de teatru pot fi cunoscute si prin organizarea de festivaluri. In festivalurile de teatru participarea apartine in aceeasi masura actorilor, publicului spectator si criticilor. Castigul este atat al actorilor (din punct de vedere al afirmarii) cat si al publicului spectator (imbogatirea culturala) si al criticilor (remarcarea talentelor).

Influentarea prin plasarea stirilor este o tehnica prin care editorii stirilor pot reduce la minimum atentia acordata unor evenimente (prin plasarea articolelor in ultimele pagini ale ziarelor sau prin acordare...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.