• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Citate celebre ale împaratilor romani

Alea iacta est (lat. "zarurile au fost aruncate")

Aceste cuvinte au fost rostite de către Cezar (anul 49 î. Chr.)in momentul in care a traversat Rubiconul, după o lungă ezitare. Astfel Cezar și-a riscat viața, căci o lege specială a Senatului roman interzicea trecerea cu trupe a Rubiconului (râul de hotar între Italia și Galia cisalpină), spre a se evita astfel incursiunile armate împotriva Italiei, pregătite de comandanți ambițioși la granița de nord a țării.

Cuvintele " Alea iacta est ", ca și expresia " A trece Rubiconul " au deci înțelesul: " soarta va decide ! " și sunt folosite când, după ce ai șovăit mult, iei o hotărâre importantă.

Banul n-are miros - Î mpăratul Vespasian (69-79 d. Chr.), găsind visteria goală, după domnia lui Nero și a urmașilor acestora, nu s-a dat în lături de la nici un mijloc pentru a strânge bani. Printre taxele care le-a pus, a fost și una asupra closetelor publice.

Î ntr-o zi, fiul său Titus (viitorul împărat) i-a spus că poporul râde și bârfește fiindcă se scot bani dintr-o asemenea sursă. Vespasian ia pus o monedă sub nas spunându-i: " Non olet ", adică: " uite, banul nu are miros "

Decet imperatorem stantem mori (lat. " Un Î mpărat trebuie să moară în picioare)-maximă creată chiar de același împărat Vespasian care a trăit acum aproape două milenii. Ajuns la vârsta de 69 de ani, el continua să se ocupe de treburile impărăției. Și chiar în ziua morții, coborând cu o ultimă sforțare din patul de suferință, se ridică în picioare spre „a sta la datorie". Decet imperatorem stantem mori au fost cele din urmă cuvinte ale sale. Lărgindu-și zona de aplicație, ele sunt folosite la adresa acelora care (fără să fie împărați !) au înțeles ca, sfidând moartea, sa rămână la post și sa-și îndeplinească misiunea până-n ultima clipă.

Diem perdidi (lat. "Am pierdut o zi")-Sunt cuvintele cu care obișnuia să-și încheie ziua împăratul roman Titus(79-81 d. Chr.), când constata că n-a realizat nici o acțiune folositoare. Faptul ni-l relatează istoricul Suetoniu în Viața lui Titus, împăratul care avea ambiția să devin㠄filantropul universului". Î ntr-o seară, la masă, amintindu-și că în ziua aceea nu făcuse nici un bine nimănui, a exclamat cuvintele:

„Amici, diem perdidi", care de atunci a devenit deviza lui Titus.

Ex malis eligere minima (lat. " Dintre rele, a alege pe cel mai mic")-Cicero, în lucrarea sa despre datoriile morale: De officiis.

Fortuna caeca est (lat. "Norocul este orb")-Î n De amicitia (despre prietenie) Cicero, în dialogul său cu consulul roman Laelius, relatează că acesta spunea ginerilor săi Scaevola și Fanius: "Norocul nu numai că e orb, dar orbește adesea pe mulți dintre cei care sunt mângâiați de el…Nu este rar să vezi oameni pe care i-ai cunoscut cu moravuri simple și ușoare, că se schimbă de îndată ce pun mâna pe onoruri, bogății, putere, disprețuind vechi prieteni și făcându-și alții noi. "

Nihil agere delectat (lat. „E o încântare să nu faci nimic")- Cicero, în De oratore. Veche locuțiune latină adresată leneșilor; a fost înlocuită de expresia italiană modernă: Dolce farniente.

Non omnibus dormio! (lat. „Nu dorm pentru toți")-Expresie consemnată de Cicero în scrisorile sale Ad familiares. Are la bază o amuzantă istorioară antică un cetățean din Roma, neputând suporta vizitele se prefăcea că doarme când îi soseau musafiri. Î ntr-o zi, zărind pe sub gene cum sclavul său se înfruptă pe ascuns din vinul casei, îi spuse: Non omnibus dormio!

Vorba a rămas și poate fi utilizată în același sens: mai închid eu ochii, dar nu chiar pentru toată lumea!
Pares cum paribus facillime congregantur
(lat. " Cei ce se aseamănă, lesne se adună ")
- Cicero, în De senectute (despre bătrânețe), un elogiu adus cenzorului Cato cel Bătrân
-

Veni, vidi, vici ! (lat. " Am venit, am văzut, am învins ! ") - După victoria de la Zala (47 î. Chr.) asupra lui Franace, regele Pontului, Cezar a trimis la Roma lui Matius o scrisoare cu numai trei cuvinte: "Veni vidi, vici ! ".

Istoricul Plutarh, care relatează faptul în Viețile paralele, precizează că Matius, cavaler roman, era unul dintre cei mai devotați prieteni ai lui Cezar. El a adus de îndată vestea la cunoștința Senatului. Plutarh mai arată că Cezar nu a alcătuit textul în grabă sau la întâmplare, ci intenționat a scris cele trei cuvinte, spre a sublinia astfel scurtimea și iuțeala luptei.

Acest mesaj, întradevăr celebru, prin conciziunea lui, a devenit o expresie universală, care servește spre a caracteriza un succes rapid.

Iosif Roxana
cl. a 9-aC
...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.