• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

JJ Thomson (1904) a propus un nou model de atom static.

Atomul ar avea forma unei sfere încărcate uniform cu (+), iar în interior
s-ar găsi electronii astfel încât atomul să fie neutru.
J Perrin (1901), Lenard (1903) și Nagaoka (1904) au propus
un model dinamic cu sarcinile pozitive concentrate în nucleu și încon-
jurate de particule negative. Acest model este în dezacord cu teoria
electromagnetică clasică căreia o particulă electrică în mișcare trebuie
să emită radiații. Energia electronilor va scădea și ei vor cădea pe nucleu.
Rutherford prezintă o analogie cu sistemul planetar. După acest
model, întreaga masă este concentrată într-un nucleu încărcat pozitiv.
Electronii gravitează pe orbite circulare sau eliptice, raza atomului fiind
de 1Å. Raza atomului fiind de ~10. 000 ori mai mare decât cea a nucleului.
Electronii în mișcare circulară pe orbite nu cad pe nucleu datorită forței
centrifuge care echilibrează forța de atracție dintre nucleu și electroni.
Modelul planetar al lui Rutherford explică unele proprietăți ale atomilor.
Rotația electronilor în jurul nucleului poate fi considerată ca producând
niște curenți electrici închiși, echivalând ca un magnet permanent.
Această mișcare explicând comportarea magnetică a materiei.
Bohr pornește de la legile fizicii clasice și le complectează cu
noțiuni noi de mecanică cuantică.
Sommerfeld admite că electronul se mișcă pe o elipsă, pentru a
cărei caracterizare sunt necesari doi parametrii n și l. Î n această ipoteză
nucleul ocupă unul dintre focare. Posibilitatea mișcării electronului pe
o orbită eliptică mărește numărul stărilor cuantice. Numărul cuantic n
determină semiaxa mare iar cel azimutal (l) semiaxa mică și excentricitatea elipsei.
Rutherford a stabilit că
masa atomului este concentrată
în atom. El, de altfel, a propus
ca electronii se mișcă pe orbite
în jurul nucleului.
Electonii fiind încărcați negativ
iar nucleul fiind încărcat pozitiv
r
e
z
u
l
t
ă
c
ă
a
t
o
m
u
l
e
s
t
e
n
e
u
t
r
u
d
i
n
punct de vedere electric.
In stânga se poate
observa paralela dintre sistemul solar
si structura unui atom
Conform teoriei lui Rutherford și legilor electrodinamicii
clasice, o sarcină electrică în mișcare accelerată ar trebui să radieze
unde electromagnetice. Pierzând prin aceasta energie, electronul ar
trebui să se rotească pe orbite cu raze din ce în ce mai mici (de fapt
p
e
o
s
p
i
r
a
l
ă
)
,
s
f
â
r
ș
i
n
d
p
r
i
n
o
c
ă
d
e
r
e
p
e
s
t
e
n
u
c
l
e
u
,
î
n
t
o
c
m
a
i
c
a
u
n
s
a
-
t
e
l
i
t
a
r
t
i
f
i
c
i
a
l
c
e
a
i
n
t
r
a
t
î
n
a
t
m
o
s
f
e
r
a
P
ă
m
â
n
t
u
l
u
i
.
U
n
a
s
t
f
e
l
d
e
s
i
s
t
e
m
nu poate fi stabil și deci atomul de hidrogen nu corespunde acestui
m
o
d
e
l
.
O
d
o
v
a
d
ă
c
ă
a
c
e
s
t
r
a
ț
i
o
n
a
m
e
n
t
e
s
t
e
c
o
r
e
c
t
n
e
o
f
e
r
ă
c
o
m
p
o
r
t
a
-
rea electronilor într-un betatron. Î n acest instrument, electronii sunt

accelerați până la viteze foarte mari, fiind menținuți de un câmp mag-netic pe un traseu circular. Deși raza acestor orbite este mult mai mare

d
e
c
â
t
r
a
z
a
a
t
o
m
u
l
u
i
d
e
h
i
d
r
o
g
e
n
,
a
r
g
u
m
e
n
t
u
l
d
e
m
a
i
s
u
s
r
ă
m
â
n
e
v
a
l
a
-
b
i
l
:
e
l
e
c
t
r
o
n
i
i
î
n
m
i
ș
c
a
r
e
î
n
b
e
t
a
t
r
o
n
r
a
d
i
a
z
ă
u
n
d
e
e
l
e
c
t
r
o
m
a
g
n
e
t
i
c
e
ș
i
d
e
c
i
p
i
e
r
d
e
n
e
r
g
i
e
,
c
e
e
a
c
e
l
i
m
i
t
e
a
z
ă
e
n
e
r
g
i
a
p
e
c
a
r
e
o
p
o
t
d
o
b
â
n
d
i
din acest aparat.
N
i
e
l
s
B
o
h
r
,
un câștigător al premiului
n
o
b
e
l
,
a
m
a
i
f
o
s
t
c
u
n
o
s
c
u
t
c
a
m
e
n
t
o
r
p
e
n
t
r
u
t
i
n
e
r
i
i
f
i
z
i
c
i
e
n
i
c
a
r
e
l
a
r
â
n
d
u
l
l
o
r
a
u
a
d
u
s
i
m
p
o
r
t
a
n
t
e
c
o
n
t
r
i
b
u
ț
i
i
l
a
t
e
o
r
i
i
l
e
f
i
z
i
c
i
i
.
Fiind director la institutul pentru Fizică Teoretică la Universitatea din Copenhaga,
B
o
h
r
a
a
d
u
n
a
t
l
a
o
l
a
l
t
ă
c
e
l
e
m
a
i
i
l
u
s
t
r
e
m
i
n
ț
i
ca Werner Heisenberg și George Garnovy.
Alături se află
o schiță a mode-
l
u
l
u
i
B
o
h
r
Pentru a explica structura atomului, fizicianul danez Niels Bohr
a
e
m
i
s
î
n
1
9
1
3
i
p
o
t
e
z
a
a
t
o
m
u
l
u
i
(cunoscută ca legea lui Bohr). El a
p
o
r
n
i
t
d
e
l
a
i
d
e
e
a
c
ă
e
l
e
c
t
r
o
n
i
i
s
u
n
t
s
i
t
u
a
ț
i
p
e
s
t
r
a
t
u
r
i
f
i
x
e
d
e
e
n
e
r
g
i
e
,
s
a
u
n
i
v
e
l
e
c
u
a
n
t
i
c
e
,
l
a
d
i
s
t
a
n
ț
e
c
o
n
s
i
d
e
r
a
b
i
l
e
f
a
ț
ă
d
e
n
u
c
l
e
u
.
A
r
a
n
j
a
m
e
n
t
u
l
a
c
e
s
t
o
r
e
l
e
c
t
r
o
n
i
s
e
n
u
m
e
ș
t
e
c
o
n
f
i
g
u
r
a
ț
i
e
e
l
e
c
t
r
o
n
i
c
ă
.
N
u
m
ă
r
u
l
a
c
e
s
t
o
r
e
l
e
c
t
r
o
n
i
e
s
t
e
e
g
a
l
c
u
n
u
m
ă
r
u
l
a
t
o
m
i
c
a
l
e
l
e
m
e
n
t
u
l
u
i
r
e
s
p
e
c
t
i
v
:

Hidrogenul are un singur electron orbital, Heliul are doi electroni orbitali …. Straturile electronice sunt alcătuite după un model regular și un atom nu poate avea mai mult de șapte straturi. Primul strat este complectat atunci când conține doi electroni pe el.

A
l
d
o
i
l
e
a
p
o
a
t
e
s
u
s
ț
i
n
e
p
â
n
ă
l
a
o
p
t
e
l
e
c
t
r
o
n
i
ș
i
t
o
t
a
ș
a
p
â
n
ă
l
a
u
l
t
i
m
u
l
s
t
r
a
t
d
u
p
ă
regula:...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.