• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Generalitati

Coloranții sunt substanțe organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hârtie, etc.), rezista in timp la lumina, spălare, frecare. Culoarea substanțelor se datorează prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiații ale luminii, fiecărui cromofor corespunzându-i una sau mai multe benzi de absorbție in spectrul vizibil.

Poziția benzilor de absorbție ale fiecărui cromofor este influențata de existenta in molecula a altor cromofori, nuanța culorii unei substanțe colorate depinzând de întreaga structura chimica a substanței.

Cele mai importante grupe cromofore sunt:
a) grupa nitrozo -N=O
b)grupa nitro -NO2
c)grupa azo -N=N-
d)grupa cetonica -C=O
e)dubla legătura > C=C<
Substanțele care conțin in molecula lor unul sau mai mulți

cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substanța sa devină si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lângă cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.

Principalele grupe auxocrome sunt:
a)grupa amino -NH2
b)grupa hidroxil fenolica (si derivații ei alchilati)

Grupele auxocrome, pe lângă faptul ca imprima substanței proprietatea de a colora, produc o închidere si o intensificare a culorii.

Clasificarea coloranților
Coloranții se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare:
structura lor chimica si după proprietatile lor tinctoriale(comportarea lor fata de fibre).
După structura lor chimica se deosebesc următoarele clase de coloranți:

a)coloranți azoici--conțin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt coloranții cei mai raspanditi si cei mai ușor de preparat

b)coloranți antrachinonici--care deriva de la antrachinona
c)coloranți trifenilmetanici--din clasa trifenil-metanului
d)coloranți indantrenici
e)coloranți de indigo
f)coloranți de sulf
După proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se
deosebesc următoarele tipuri de coloranți:
a)coloranți bazici--au un caracter bazic datorita grupelor amino NH2 libere, pe care le conțin in molecula lor.

--ei vopsesc fibrele proteice(lâna si mătase) in soluție neutra, fixarea lor pe fibra făcându-se prin combinare cu grupele acide COOH ale acestora

--pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordanți(tanin)
-- cei mai importanți coloranți bazici sunt coloranții azoici, trifenil-metanici, etc.

b)coloranți acizi--au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil OH sau carboxil COOH libere, care le dau proprietati acide

--ei vopsesc fibrele proteice (lâna si mătasea) in soluție slab acida, fixându-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu caracter bazic, ale acestora

--din punct de vedere structural, coloranții acizi fac parte din clasa coloranților azoici, antrachinonici, etc.

c)coloranți substantivi--au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lâna si mătasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila

--vopsirea cu coloranți substantivi se face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de bucătărie(NaCl).

Dintre acești coloranți cei mai importanți sunt cei din clasa coloranților azoici, tipul reprezentativ fiind rosul de Congo.

Coloranții de mordant--se fixează pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu un mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formează cu mordantul un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre

--cei mai mulți coloranți de mordant sunt
coloranții azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal al acestor coloranți este alizarina

Coloranții de cada--sunt insolubili in apa si nu dau săruri solubile; pentru a fi folosiți, ei sunt reduși prin tratare cu agenți reducători(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformați intr-o substanța incolora, solubila in apa

--fibrele sunt apoi introduse in aceste soluții si apoi scoase si expuse la aer; oxigenul din aer oxidează colorantul redus, care trece in culoare insolubila

--din aceasta clasa fac parte indigoul si derivații săi, precum si coloranții antrachinonici si cei de sulf

Coloranții de developare--sunt insolubili in apa si se fixează direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile; astfel fibra se înmoaie in soluția unui component de cuplare, apoi in cea a unei sari de diazoniu care da naștere la un colorant insolubil ce se fixează pe fibra

--din grupa coloranților de developare mai fac parte coloranții care rezulta pe fibra prin oxidarea unor compuși cu care fibra a fost in prealabil îmbibataex. negrul de anilina, care se obține prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii, coloranți pentru par si blanuri

...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.