• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

VIAÞ A ARTIFICIALÃ

Puține idei au generat atâtea speranțe și atâtea temeri ca aceea de a crea viață în laborator. Alchimiștii de acum câteva secole credeau că este suficient să se amestece, în cantități adecvate, o serie de substanțe și în eprubetă s-ar forma un mic omuleț care ar crește treptat pentru a deveni un om adevărat. Nimeni nu vorbea însă despre substanțele necesare. Î n secolul al XVI-lea, Paracelsius a sugerat o metodă eficace, după părerea lui - încălzirea „sămânței" umane și hrănirea ei cu sânge de aceeași origine „Dacă veți proceda așa, spunea el, in 80 de zile se va forma un copil veritabil și viu, dotat cu toate membrele unui copil născut de o femeie, dar mult mai mic. Î l vom numi homuncul. "

Visul alchimiștilor era destul de „modest". Ei voiau doar să vadă un copil crescând în laborator.

Geneticienii contemporani merg pe alte drumuri. Ei își propun să creeze organisme din rearanjarea acelorași materiale pe care le-a folosit și natura sau - de ce nu? să experimenteze alte materii prime. Î nainte de a imita natura, va trebui să înțeleagă drumul de la prima moleculă organică la celulă. Fără îndoială, o asemenea temă depășește posibilitățile actuale ale științei. „Viața a încetat însă să mai fie un mister, spunea cândva J. B. Vernal, și devine practic o ghicitoare, o criptogramă care poate fi deodată un model de lucru pe care, mai devreme sau mai târziu, îl vom putea imita. "

Dar ce știm despre începuturile „vieții" ?

La început toată lumea antică a crezut în abiogeneză, teorie conform căreia „viata" își are originea în materia amorfă. De-abia in secolele al XVIII-lea și al XIX-lea părerile au început să se schimbe. Î n 1860, Pasteur a impus definitiv concluzia că generația spontanee este imposibilă: A fost ultima lovitură dată abiogenezei. Deceniile care au urmat au confirmat marele adevăr formulat de Pasteur. S-a descoperit apoi unitatea de organizare a materiei. vii este extrem de complexă. Devenea mereu mai puțin probabilă ipoteza că viața a provenit din materie nebiologică. Î n același timp, mulți biologi erau convinși că fenomenele chimice și fizice pot explica organizarea unor molecule mai mici în macromolecule. Ca atare - concluzie firească! - „viața`" s-a născut de mai multe ori. Când și cum? Răspunsul era mult mai neclar decât am fi tentați să credem la prima. vedere: Până foarte curând era un-consens că elementele constitutive ale primelor organisme nu se puteau forma decât pe Pământ. Presupunerea ni se pare, acum, exclusivistă. De ce n-am. admite, și avem la îndemână suficiente argumente că materia primă putea fi adusă din Cosmos sau și din Cosmos? Mai demult, la începutul secolului acesta, ipoteza a aparținut lui S. Arnhenius (1903). Î n forma ei inițială, sugera că, „viață" a fost adusă din spațiul cosmic de către meteoriți.

Să vedem informațiile actuale. ' Dorothy Oehler și J. W. Schopf, de la Universitatea din Calfiornia, au analizat fosilele chimice și fosilele structurale și au ajuns 1a concluzia că în urmă eu 2, 8 miliarde de ani Pământul era domeniul algelor. Deci primele celule sunt doar cu 500 de milioane de ani mai vechi. Argumentul concludent, după părerea lor, dar discutabil după a celor mai mulți biologi, este totuși deosebit de valoros. Iată-l! Ei au studiat raportul dintre Carbonul 12 față de Carbonul 13, în rocile precambriene din Africa de Sud. Dacă în mostrele analizate crește conținutul în C 12, atunci fenomenul este expresia unei activități biologice. Î n cercetarea lor, a apărut un fapt aparte: într-o lungă succesiune de probe, raportul C12-C13 era permanent crescut. A avut loc apoi o oprire bruscă. Dedesubtul stratului nu mai apărea nici o dovadă de „viață". Vechimea primului strat mort 3, 3 miliarde de ani.

Concluzia a fost primită, așa cum spuneam, cu rezerve. Un comentator al revistei „Science" sublinia faptul că datele sunt prea puține și explicațiile lor potențiale dar atât de departe, încât ar fi mat prudent să nu se tragă nici o concluzie.

Remarcam mai înainte că elementele constitutive ale primei celule puteau: fi aduse din Univers. Dovadă - una dintre cele mai spectaculoase - a fost dată de meteoriți. Î ntr-unul dintre ei, meteoritul Alle. nde, căzut in Mexic, s-a găsit formaldehidă. In altul, celebrul Murchinson, prăbușit în Australia, s-au identificat aminoacizi de origine extraterestră. Era prima probă că, cel puțin, o parte dintre elementele necesare „vieții" puteau fi produse în spațiu.

Apoi, A. Vinogradov și G. Vdovychin, în 1992 au anunțat prezența - într-un meteorit. căzut in Ucraina, în 1889 - a unui polinucleotid asemănător ADN-ului: El are o dublă structură dar, spre deosebire de ADN, spirala este simetrică.

Un argument la fel de puternic îl constituie prezența moleculelor organice-în Univers. Din 1937 până acum s-au descoperit 34 de molecule organice - apă, amoniac, formaldehidă, hidrogen, acetaldehidă. Oricum, ar fi greu să spunem ...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.