• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

PRIONII

Prionii sunt proteine cerebrale care, intr-o forma modificata, pot cauza o infectie a creierului fatala atat oamenilor cat si animalelor. Termenul prion este o forma prescurtata a termenului particula proteinica infectioasa (proteinaceous infectious protein). Proteina prionica, sau PrP, este prezenta in creierul tuturor mamiferelor studiate pana azi. Privit la microscop, prionul are forma unui arc. Rolul prionului la nivel cerebral nu este pe deplin cunoscut, dar experimente făcute pe șoareci cărora le lipsea gena pentru PrP deci, implicit, si proteina indica faptul ca PrP ar putea avea un rol in protecția împotriva dementei care apare odată cu înaintarea in vârsta.

Din motive necunoscute, proteina normala isi schimba forma încât seamănă cu o foaie de hârtie îndoita de-a lungul de mai multe ori si privita dintr-un capăt. Proteina care a suferit aceasta mutație este capabila sa transforme restul proteinelor normale in proteine cauzatoare de boala. Unii oameni sau animale moștenesc o forma alterata a PrP care poate activa procesul in mod spontan. Totuși si o persoana normala poate contacta boala mincind carnea unui animal contaminat. După ce carnea infectata este minata, prionii încep sa se autocloneze. In timp, in celulele nervoase se acumulează foarte mulți prioni. Aceasta cauzează neuronii sa transmită greșit impulsuri, in cele din urma încetând sa funcționeze. In ultima faza, celulele infectate se sparg, eliberându-si prionii care vor infecta si distruge alte celule. In timp, in creier apar spatii goale ocupate anterior de celule nervoase. Aspectul de burete al creierului afectat explica termenul de encefalopatie spongiforma.

Spre deosebire de viruși, bacterii si alte tipuri convenționale de microbi, prionii nu au AND sau ARN, despre care se credea ca sunt necesare oricărui agent infecțios pentru a se multiplica in interiorul celulei gazda. De asemenea, cu toate ca majoritatea proteinelor din interiorul unei celule sunt ușor scindate, prionii rezista scindării enzimatice ceea ce explica propagarea rapida a bolii.

Opinia publica a făcut cunostinta prima data cu prionii in timpul unei epidemii de encefalopatie spongiforma bovina, sau boala vacii nebune, care a fost diagnosticata pentru prima data in Anglia in anul 1986. Specialiștii suspectau de mai mult timp ca un tip neobișnuit de agent infecțios probabil un virus- cauza o infecție cerebrala la animalele din ferme si, ocazional, la oameni. S-a dovedit ca, deși inițial nu se credea, si proteinele puteau transmite infecții. Doctorul Stanley Prusiner, un neurolog de la Universitatea California din San Francisco, a fost primul care a studiat sistematic prionii in anii 80 fiind de asemenea primul care a făcut legătura si cu boala. Deși mulți oameni de stiinta au rămas sceptici cu privire la prioni, lui Prusiner I s-a decernat, in 1997, premiul Nobel in medicina pentru cercetările asupra prionilor.

Bolile provocate de prioni la animale. La animale boala este cel mai des întâlnita la oi si capre. In timpul bolii, animalele isi pierd coordonarea, umbla împleticit, cad, orbesc si, in cele din urma, mor. Un aspect îngrijorător al bolile provocate de prioni este ca, spre deosebire de alte boli ale animalelor, ele se pot răspândi si la oameni. Odată infectate, vacile pot părea normale pentru mai mulți ani înainte de începe sa se comporte agresiv care reprezintă un prim simptom al bolii; deci vacile pot fi trimise la abator fara ca fermierii sau ce împachetează carnea sa-si dea seama ca ele au carnea infectata.

Bolile provocate de prioni la oameni. La oameni, boala devine evidenta abia după mulți ani sau chiar zeci de ani de la infectare. Se știe ca o boala obscura numita kuru afecta, de mult timp, bastinasii din Noua Guinee. Boala apare numai la femei si la copiii mici ca rezultat al tradiției tribului potrivit căreia morții erau onorați mancandu-li-se creierele. Pacienții isi pierdea coordonarea miscarilor si, de cele mai multe ori, înnebuneau. In cele din urma mureau, nemaiputand sa înghită mâncarea. Acum, ca aceasta practica a încetat, kuru aproape a dispărut.

Printre bolile ereditare provocate de prioni sunt ataxia (pierderea abilitații de a umbla normal) si o forma fatala de insomnie; amândouă sunt foarte rar întâlnite. O mare îngrijorare produce o boala cunoscuta de mult, dar extrem de rar întâlnita, si anume sindromul Creutzfeld-Jakob. (CJD-Creutzfeld-Jakob disease). In aceasta boala, dementa progresează foarte repede, vederea si funcțiile musculare sunt sever afectate, după care urmează moartea. Boala afectează, in general, persoanele in vârsta; totuși aproximativ zece cazuri au fost înregistrate la tineri pacienți englezi care mâncaseră carne de la vaci infectate cu BSE (bovine spongiform encephalopathy). Dereglarea comportamentala, ataxia, si pierderea coordonării mișcărilor au apărut imediat si au progresat rapid; in cele din urma pacienții muțeau si rămâneau nemiscati. In general a...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.