• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

LUCRAREA NR. 10

AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL

1. Scopul lucrării este studiul funcționării amplificatorului diferențial cu tranzistoare bipolare, măsurarea tensiunilor de ieșire și a impedanțelor de intrare pentru diferite moduri de excitație precum și influența coeficienttului de rejecție a modului comun asupra acestora.

, urmând ca amplificări de tensiune să se definească numai pentru moduri particulare de lucru.
(10. 2), unde s-au folosit notațiile:
(10. 4).
(10. 6).
(10. 8).
(10. 12).
(10. 16).
(10. 19).
(10. 23).
(10. 25).
(10. 26).
(10. 27), mărime invers proporțională cu coeficientul de rejecție a modului comun al circuitului.
(10. 31).
(10. 32). Cele trei mărimi sunt afectate de coeficientul de rejecție a modului comun numai când acesta are valori mici.
, mărime ce reprezintă impedanța de intrare pe modul diferențial.
(10. 34).
(10. 36), a cărui valoare trebuie să fie cât mai mare.
) formează parametrii principali ai amplificatorului diferențial.
, prin folosirea unui montaj bază la masă ca generator de curent constant.
(10. 38).
(10. 39).
a tensiunii de alimentare.
DESFĂȘURAREA LUCRĂRII
.
, rezistențe diferite.

cu sarcini egale în emitor și în colector; pentru a obține și rezistența de ieșire echivalente cât mai apropiate la cele două ieșiri ale defazorului, se introduce rezistența R, care va fi folosită și pentru măsurarea impedanței de intrare diferențiale.

.

3. Se aplică semnal sinusoidal la intrarea circuitului defazor (borna 3) cu frecvența de 1 kHz și cu valoarea eficace de 20 mV. Se măsoară tensiunile la bornele de ieșire (bornele 4 și 5) cu un milivoltmeru de curent alternativ, constatându-se egaliatatea valorilor eficace și se verifică faptul că cele două tensiuni sunt în antifază, cu un osciloscop cu două canale sau cu un osciloscop cu un singur canal, sincronizat din exterior.

.
la punctul precedent.
.
și se constată că sunt în antifază.
Se verifică relațiile (10. 24) și (10. 25)
, la masă, în paralel cu generatorul de curent).
, constatându-se reducerea la jumătate a amplitudinii față de cazul precedent.
, măsurat la punctul 4.
.
din relația (10. 37).
.
este valoarea măsurată la punctul 4.

și se reprezintă grafic dependența tensiunilor de ieșire de coeficientul de rejecție a modului comun (la scară semilogaritmică).

Se confruntă valorile coeficientului de rejecție a modului comun determinate teoretic cu relația (10. 12) cu valorile măsurate deduse din relația(10. 36). Se vor explica diferențele constatate.

. Măsurătorile se vor face pentru toate valorile coeficientului de rejecție a modului comun și se va verifica relația (10. 34). Se va trasa grafic dependența impedanței de intrare pe modul comun de coeficientului de rejecție a modului comun, r.

=1 V (variație care nu afectează prea mult punctele statice de funcțianare ale tranzistoarelor) și se măsoară din nou diferența dintre cele două tensiuni. Se calculează coeficientul de rejecție a tensiunii de alimantare cu relația (10. 40).

9. Referatul va conține
- schema electrică a montajului, valorile tuturor elementelor;
;
, compararea rezultatelor cu cele teoretice;
, rezultatele măsurătorilor asupra impedanței de intrare diferențiale;
precum și valorile teoretice calculate pentru aceaste mărimi;
- valoarea coeficientului de rejecție a sursei de alimentare.
...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.