• Referate Anatomie
• Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Un nume romwnesc pe harta lunii:

Spiru Haret (15 februarie 1851 - 17 decembrie 1912)

Ne-am obisnuit sa spunem ca o mare personalitate a culturii universale intra, prin opera sa, on lumea nemuritorilor. Bibliotecile oi pastreaza cartile, istoria oi consemneaza opera. Putini sunt cei care osi gasesc onsa imortalizarea on ceruri. Unul din ei este SPIRU HARET.

        Priviti ontr-o noapte senina globul stralucitor al Lunii. Veti vedea aceiasi munti si aceleasi vai ca si cele ce puteau fi vazute cu mii de ani on urma. Nimeni nu a reusit sa-i vada onsa si cealalta fata, nimeni pwna on anul 1959, cwnd s-a obtinut prima ei fotografie din spatiul cosmic. Alti munti si alte vai, total necunoscute pwna atunci. Prima grija a fost identificarea fiecarui detaliu descoperit. Ontreaga comunitate stiintifica internationala a fost solicitata pentru a propune numele celor mai prestigioase personalitati din lume, demne de a figura pe harta Lunii. Dintre cele cwteva acceptate de Uniunea Astronomica Internationala a fost si unul al unui romwn: SPIRU HARET (1851-1912), membru activ al Academiei Romwne din 1892. Numele lui a fost atribuit unui crater selenar (de coordonate -1760, -590). Dar cine a fost Spiru Haret?

         O ontrebare la care cei mai multi vor raspunde: un mare om de cultura, care a jucat un rol important on organizarea si modernizarea onvatamwntului primar, secundar si superior romwnesc, ba chiar si on studiul matematic al vietii sociale (pentru a nu aminti decwt celebra sa carte Mycanique sociale din 1910). Unii chiar oi pot descrie portretul dupa celebra statuie din fata Universitatii din Bucuresti. Perfect adevarat.

        Putini cunosc onsa contributiile sale remarcabile la dezvoltarea astronomiei.  

S-a nascut cu 150 de ani on urma, la 15 februarie 1851 la Iasi. Primele clase le-a urmat la Dorohoi si Iasi si le termina cu califcativul "eminentia" la Bucuresti. Tot aici devine elev al renumitului liceu "Sf. Sava". Precocitatea stiintifica poate fi probata de cele doua manuale pe care le publica onca de pe bancile liceului, unul de algebra si altul de trigonometrie. Cel de-al doilea va fi revizuit, publicat on 1873 si republicat on anul urmator, devenind manual de liceu timp de mai bine de o jumatate de veac; este vorba de "Elemente de trigonometrie". Va redacta mai twrziu (1874) un "Curs de geometrie elementara" pentru clasa a IV-a primara si clasa I secundara.

        Dupa sustinerea bacalaureatului (1869) se onscrie la Facultatea de {tiinte a Universitatii din Bucuresti, fiind on aceasta perioada si profesor de matematica la seminarul Nifon din Bucuresti.

Asa cum stim, una din masurile remarcabile ale lui Al. I. Cuza a fost onfiintarea Universitatilor de la Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Prima lor grija a fost formarea unor specialisti de marca, la nivel european. Cei mai merituosi studenti au fost trimisi imediat on strainatate pentru a-si pregati doctoratul. On urma unui concurs, deschis de Titu Maiorescu, Spiru Haret primeste un "stipendiu de 3000 lei anual pentru a studia on acest timp stiintele matematice teoretice la Facultatea de {tiinte din Paris" (adresa Ministerului de Instructie din 30 septembrie 1874).

        Cum cea mai renumita Universitate a vremii era Sorbona, iar cursurile cele mai interesante erau cele de mecanica cereasca, era firesc ca trei dintre primii patru tineri ce-si vor lua doctoratul la Paris sa trateze subiecte din acest domeniu: Spiru Haret, Constantin Gogu (1854-1897) si Nicolae Coculescu (1866-1952). Al patrulea era Gheorghe }iteica (1873 -1939).

Haret prinde gustul pentru astronomie onca din clasa a III-a de liceu, cwnd oi cade on mwna un articol despre... Luna! Nu avea sa stie ca tocmai acesta va fi astrul pe care va fi onscris pentru totdeauna numele sau.

        On 1875 Haret osi trece la Paris licenta on matematica, on 1876 o alta on fizica, pentru ca la 18 ianuarie 1878 sa prezinte o teza de doctorat "Asupra invariabilitatii axelor mari ale orbitelor planetare". Lucrarea a fost sustinuta on fata unei comisii prezidate de renumitul profesor V. A. Puiseux si va fi publicata on Tomul XVIII al Memoriilor Observatorului din Paris. Se stia deja ca planetele osi perturba reciproc orbitele pe care se deplaseaza, orbite care se abat astfel de la forma de elipsa, "legiferata" de Kepler. Aceasta influenta se manifesta prin masa lor, care intervine on ecuatiile matematice ce descriu acest fenomen complex.

        Celebrii matematicieni Pierre Laplace (1773) si apoi Louis Lagrange (1776) luasera deja on consideratie, cu mult onaintea lui Haret, influenta maselor unor planete, care intervin on ecuatii la puterea ontwi. {i unul si celalalt au constatat ca, on acest caz, axele mari ale elipselor pe care le descriu sunt invariabile ontr-o buna aproximatie. Chiar daca masele intervin on ecuatii si la puterea a doua, teoria ramwne valabila, asa cum aratase Simyon Denis Poisson on 1808. Un alt francez, Mathieu, a oncercat chiar o exten...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.