• Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Afecyuiuni ale inimii

1. ANEVRISMUL AORTEI TORACICE. I ABDOMINALE. Sunt dilatayuii anormale, segmentare, congenitale sau dobwndite ca urmare a afectgrii peretelui arterial prin arterosclerozg, aortitg lueticg, infecyuie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice - tulburgri prin compresiunea organelor vecine. Complicayuii: ruptura. i emboliile on marea circulayuie. Anevrismele aortei abdominale - durere on lombe (. ale). i abdomen cu prezenyua unei tumori pulsatile. Complicayuii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensg cu iradiere pe ontreg traiectul aortei. Tratament: Medical - constwnd on scgderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales on anevrismul disecant. Chirurgical - de urgenyug on anevrismul rupt; se rezecg, de asemenea, anevrismele simptomatice sau cele asimptomatice care se mgresc progresiv.

2. ANGINA PECTORALG. Cea mai frecventg formg de manifestare a cardiopatiei ischemice cronice dureroase. Rar poate apar. i on alte condiyuii decwt cardiopatia ischemicg: anemia severg, tulburgrile rapide de ritm, hipertiroidiile, stenoza sau insuficienyua aorticg etc. Simptoame: durere retrosternalg ce apare la efort, iradiazg on brayuul stwng, la baza gwtului, cedeazg la repaus. i Nitroglicering. Uneori criza dureroasg apare. i la repaus (angor de repaus). On general, crizele anginoase sunt produse de: efort, emoyuii, digestie, defecgri borioase, fumat, medicamente (tiroidg, efedring). Stimuli provenind din alte organe (esofag, vezicula biliarg, spondilozg vertebralg) se pot onsuma cu cei veniyui de la inimg (angor intricot). Traseul EKG ontre crize poate argta modificgri de cardiopatie ischemicg sau poate fi normal, on acest caz fiind utilg proba la efort. Tratament: Eliminarea factorilor declan. anyui: efortul fizic (mersul repede, alergarea dupg vehicule), frigul, prwnzurile abundente, emoyuiile, surmenajul, constipayuia, alcoolul, tutunul, cafeaua. Tratamentul medical: a) Nitroglicerina cp. 0, 5 mg - 1-2 sublingual on criza de anging; b) Tratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriyui cu acyuiune prelungitg (Pentalog, Izoket-izodinid) administrare cwte. tb. * 3/zi; are acyuiune 4-5 ore; blocanyuii w adrenergici: Propanolol 40 mg. tb. * 3/zi (numai cu aviz medical avwnd contraindicayuii absolute); blocanyui de calciu: Nifedipin (Corinfar) 10 mg tb. 3/zi; derivayui coronarodilatatori sintetici: Dipiridamol ((Persantin) 0, 025 dg. 6/zi, Agozol, 60 mg - 2 cap/zi, Carbocromen (Intensain, Intercordin) 75 mg dg. 3/zi. Tratamentul chirurgical: este stabilit on urma coronarografiei. i constg on diverse procedee de revascularizayuie a miocardului. Terapia naturistg recomandg: climatoterapia on perioadele de acalmie, la Tu. nad, Vatra Dornei etc.

3. ARITMIILE. Sunt dereglgri ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecvenyuei, fie al regularitgyuii frecvenyuei cardiace, fie din ambele. Cauze: cardiopatie ischemicg, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficienyug respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, intoxicayuie cu digitalice, alcool, tutun. Clasificare: 1) Aritmii atriale: a) tahicardia sinusalg (frecvenyua inimii - 90-120/min.); b) bradicardia sinusalg (frecvenyug sub 60/min.) On ambele este pgstrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal; c) extrasistolele atriale - impulsuri ectopice; d) tahicardia paroxisticg atrialg (frecvenyua 140-220/min. regulatg); e) fibrilayuia atrialg. i flutlerul atrial (tulburgri de ritm neregulate). 2) Aritmii ventriculare: a) extrasistolele ventriculare; b) tahicardia paroxisticg ventriculare; c) fibrilayuia ventricularg. Tratament - vezi recomandgrile la: extrasistole, tahicardie, fibrilayuie.

4. ARTEROSCLEROZA (arthere = terci, scleros = ongro. are). Este o combinayuie de modificgri ale tunicii interne a arterelor constwnd on depuneri de grgsimi ce se onsoyuesc de o reacyuie fibroasg, depuneri de calciu. i progresiv ulcerarea ateromului. Astfel, se produc stenoze progresive ale arterelor, iar prin ulcerarea plgcilor eteromatoase este favorizatg coagularea = trombozg (astuparea vaselor). Simptomele sunt diferite dupg localizare: coronare, a. cerebrale, aorta cu ramurile sale. Factori de risc: predispoziyuia geneticg, hiperlipemia, diabetul, hipertensiunea arterialg, tutun, obezitate. Tratament: Dieta: scgderea aportului de grgsimi de origine animalg; din grgsimile ingerate (30% din rayuia caloricg), doug treimi sg fie de origine vegetalg. Evitarea zaharurilor ce duc, de asemenea, la cre. terea lipidelor sanguine. Medicayuia hipocolesterolemiantg: Heparina s. c. acyuiune de scurtg suratg, Clofibrat, Acid nicotinic (Vit. PP), dextrotironina etc. Terapia naturistg recomandg: infuzie de pgducel (50 g flori uscate la 1 litru de apg), 3 cgni pe zi: vwsc (15 g frunze proaspete la 1 litru apg), se bea ontr-o zi; decoct de anghinare.

5. BLOCUL DE RAMURG STWNGG. I DREAPTG. Este o tulburare de conducere caracterizatg prin ontwrzierea stimulului inimi...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.